Parcul Tineretului s-ar putea micșora cu șapte hectare dacă dezvoltatorii imobiliari vor avea câștig de cauză la voturile Camerei Deputaților privind Codul Urbanismului și Legea Spațiilor Verzi, ambele amânate pentru septembrie 2023. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să conserve spațiile verzi din orașe ca să combată schimbările climatice, România riscă să meargă în direcția opusă, spun activiștii de mediu.

***

Locuitorii capitalei se adăpostesc de căldură în Parcul Tineretului, la doi kilometri de centru. Parcul oferă umbră, aer mai curat și scade zgomotul mașinilor. Adăpostește rațe, gâște, arici și alte vietăți. 

Vara asta a fost extrem de cald în București, arată Administrația Națională de Meteorologie, împreună cu locuitorii, care spun că respiră tot mai greu. Pe 21 și 22 august a fost cod portocaliu de caniculă, cu maxime de 38 de grade Celsius.

‍

„Trec prin parc aproape săptămânal”, spune Oana Filip, jurnalistă. „Cum e așa aproape de centru, e în drumul meu de la serviciu”. Am întrebat-o ce înseamnă Tineretului pentru ea.

„E cea mai constantă relație cu natura – e locul în care am avut discuții cu prietenii, am râs, am plâns, pe unde am venit seara din club; e locul unde vin să citesc”.

În timp ce am vorbit, Oana se plimba prin parc. „Văd oameni care aleargă, fac jogging, copii cu bicicleta. În colțul șahiștilor sunt oameni care joacă șah, joacă table, povestesc. Acum văd două adolescente care filmează un Tik Tok”, spune Oana. 

Dar parcul e tot mai mic – avea 200 de hectare acum 60 de ani, când a fost inaugurat; astăzi are 94. Dezvoltatorii imobiliari au început să construiască blocuri în parc acum șapte ani, dar proiectul a fost oprit în instanță, prin inițiativa Fundației Eco-Civica și a Asociației Salvați Bucureștiul. Voturile din septembrie amenință alte șapte hectare.

Membrii Partidului Social Democrat (PSD) din Camera Deputaților au propus amendamente la Codul Urbanismului pe 27 iunie. Acestea permit investitorilor imobiliari să construiască pe toate spațiile verzi retrocedate și elimină articolul care protejează spațiile verzi indiferent de proprietar. Sute de persoane au protestat în București în aceeași zi împotriva modificărilor propuse. Ca răspuns, Camera Deputaților a amânat votul până în septembrie. A doua zi, reprezentanți ai PSD din Comisia de Mediu au introdus aproape aceleași amendamente în Legea Spațiilor Verzi. În jur de 100 de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă prin care au cerut politicienilor să le reconsidere. Din nou, Camera Deputaților a amânat votul pentru septembrie.

„Atacul se produce pe două fronturi”, spune Alexandru Oprița, președintele Platformei de Mediu pentru București.

„Avem odată Codul Urbanismului, care își propune să pună într-un singur cadru legislativ toată documentația de proiectare din arhitectură și urbanism. Și avem Legea Spațiilor Verzi, din 2018, care se ocupă de gestionarea spațiilor verzi din zonele urbane. Știi cum e? Dacă legea nu permite, trebuie să o schimbi ca să poată dezvoltatorii imobiliari să construiască pe spații verzi”. 

‍

‍

Și politicienii sunt îngrijorați.

„E vorba de încercări aberante de a modifica legislația, astfel încât privații să poată să construiască liniștiți pe spațiile verzi”, spune Diana Buzoianu, vicepreședinta Comisiei de Mediu. „Riscăm să distrugem mii de hectare de spațiu verde la nivel național și să ne betonăm și mai mult orașele în care și așa nu avem suficient de mult spațiu verde”.

‍

Primarul general al capitalei, Nicușor Dan, a atras atenția cu privire la modificarea Legii Spațiilor Verzi printr-o postare pe Facebook.

În prezent, Bucureștiul are opt metri pătrați de spațiu verde per locuitor. Dacă dispar șapte hectare din Parcul Tineretului, 8.750 de persoane își pierd teoretic cantitatea de spațiu verde. Organizația Mondială a Sănătății recomandă minim nouă metri pătrați de spațiu verde per locuitor, cu un ideal de 50 de metri pătrați. Recomandarea europeană este de 26 de metri pătrați.

La nivel european, cei 74% dintre cetățenii care locuiesc în orașe au nevoie de spații verzi urbane. Pentru copii și tineri, zonele verzi sunt asociate cu atenție și capacitate de învățare mai bune. Pentru cei în vârstă, cresc nivelul de activitate fizică și, astfel, sănătatea cardiovasculară. În plus, spațiile verzi reduc valurile de căldură, a căror număr a crescut în ultimii zeci de ani. Orașele creează microclimate, din cauza clădirilor și a poluării aerului, care sporesc efectele valurilor de căldură asupra sănătății. 

Politicile europene încep să recunoască importanța spațiilor verzi urbane. Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 încurajează dezvoltarea infrastructurii verzi accesibile în orașe. Strategia UE de adaptare la schimbările climatice include soluții bazate pe natură urbană. Obiectivul Global de Dezvoltare Durabilă al Organizației Națiunilor Unite vrea să asigure „acces universal la spații verzi sigure, incluzive și la îndemână”. Dar Bucureștiul nu pare să țină pasul cu standardele europene – procentul de infrastructură verde în București este de 26%, în timp ce media europeană este de 42%. În plus, capitala lipsește de pe lista orașelor care au semnat Acordul Orașelor Verzi – inițiativa Comisiei Europene prin care orașele își asumă gestionarea sustenabilă a aerului, apei, biodiversității, deșeurilor și zgomotului din mediul urban.

Dezvoltatorii imobiliari spun că își doresc doar ca legea să fie mai clară. Diana Stan, avocat, a reprezentat Asociația Investitorilor Imobiliari din România (AREI) în cadrul unei dezbateri publice pe tema Legii Spațiilor Verzi.

„În prezent, nu avem claritate cu privire la ce este un spațiu verde”, spune Stan. „Dacă declarăm totul ca spațiu verde, ne vom trezi într-un an, doi, că nu vom putea extinde un drum sau face drumuri periferice”.

AREI a refuzat să își spună poziția până se ia o decizie în privința legilor. Reprezentanții PSD pe care i-am contactat nu mi-au răspuns întrebărilor.

‍„Suntem afectați de mizerie, poluarea aerului, valuri de căldură de 2-3 săptămâni și lipsa spațiilor verzi”, spune Oprița.

‍„E clar în acest moment că nu mai este suficient să construim și să facem profit, ci trebuie să ne concentrăm pe calitatea spațiilor publice. Iar acest lucru este imposibil fără a proteja spațiile verzi urbane”. 

Platforma de mediu pentru București, alături de 33 de organizații și grupuri de inițiativă, a lansat o scrisoare deschisă către Parlamentul României în care cer protejarea spațiilor verzi. Alături de 33 de organizații și grupuri de inițiativă, vor retragerea amendamentelor din Legea Spațiilor Verzi. Poți semna și tu aici.

Notă: Articolul a fost realizat în cadrul proiectului „Journey: Journalism Bootcamp”, organizat de Fundația Bakala din Cehia.

Editor: Greg C. Bruno, Independent Express

‍