Stela Zămoiu știe deja ce-o să pregătească la sfârșitul lui aprilie: icre de fasole, zacuscă de vinete, pâine de casă, poate și turte cu brânză. Câțiva elevi din București vor veni în vizită la casa de semințe din Dâmbroca, Buzău. Învățătoarea lor ar fi vrut să organizeze vizita la sfârșitul lui februarie, dar grădina încă doarme, iar borcanele cu semințe s-ar putea să nu fie prea atrăgătoare pentru cei mici.
„Sunt unii care nu au bunici la țară, care nu știu de unde vine o roșie”, spune Zămoiu. „La sfârșitul lui aprilie ies răsadurile în solar, pun deja în grădină ceva și au ce vedea.”
Într-o anexă a casei bătrânești în care locuiește, Zămoiu păstrează în borcane și în plicuri din plastic 400 de soiuri de semințe tradiționale – legume, cereale, rădăcinoase, plante aromatice. Unele au chiar și 40 de ani.
Tot mai preocupați de sănătate și de protejarea mediului înconjurător, nu doar românii, dar și europenii au arătat un interes crescut în ultimii ani pentru înlocuirea proteinei animale cu cea vegetală. În această tranziție către un stil de viață mai sustenabil, cu o alimentație cu mai puține chimicale și cu impact cât mai mic asupra mediului, un rol foarte important îl au casele de semințe precum cea a doamnei Zămoiu.
Pe lângă acestea, esențiale în trecerea către o dietă cu mai multe legume sunt și băncile de gene. Acestea fac o ameliorare științifică ce presupune crearea unui soi nou, cu un scop clar. De exemplu, până acum, majoritatea programelor de ameliorare în agricultura intensivă au urmărit obținerea unor varietăți cu productivitate ridicată. În ultimul timp se urmărește, însă și creșterea calității, a explicat Silvia Străjeru, biolog și directoarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea”, din Suceava.
Rolul principal al Băncii de gene este să conserve fondul genetic național, compus din varietăți tradiționale, dar și moderne. Printre cele aproape 25.000 de probe de la Bancă se numără și soiuri cu tradiție, pe care cercetătorii le-au colectat prin expediții la păstrătorii de semințe.
„Varietățile tradiționale sunt forme vegetale care nu au trecut printr-un proces de ameliorare științifică”, a spus Străjeru. „Adică cei care au cultivat aceste varietăți, de-a lungul mai multor generații și-au oprit pentru anul următor de cultură semințe din cele mai bune plante, din cele sănătoase, cu fructe de dimensiuni mari, fără boli, fără urme de dăunători. Au făcut o ameliorare empirică; au reușit ca prin aceste selecții repetate să ajungă la niște forme vegetale care le satisfac nevoile.”
Stela Zămoiu are 61 de ani și face parte dintr-o familie de păstrători de semințe, ca cei pe care îi caută Banca de la Suceava. A învățat legumicultura și negoțul de mică, de când își ajuta părinții la grădinărit și la piață și a observat apoi cum păstra bunica semințele, cum le împăturea în hârtii și îi punea fiecărui pachet câte un bilețel. Apoi pe mama, care făcea la fel.
În 2014 strânsese împreună cu unul dintre cei trei frați foarte multe semințe. Astfel că au deschis un business online, prin care vindeau o parte dintre ele. Tot atunci s-au înscris în Eco Ruralis, Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România, ca păstrători de semințe (în Asociația cu 19.000 de membri sunt înscrise 35 de familii care fac asta).
Acum, cele trei fete ale ei, fiecare cu propria familie, i-au preluat pasiunea. Își împart soiurile de legume și le cultivă în grădinile aflate în Dâmbroca, dar la distanță unele de altele, astfel încât plantele să nu se încrucișeze și să rezulte hibrizi.
„Nu poți să pui gogoșarul lângă ardei iute, de exemplu”, explică Zămoiu, „că se iuțește”.
În camera mică, cu grinzi de lemn, miroase a plante uscate de la pungile în care femeia păstrează busuioc, gălbenele, crăițe. Era atelierul soțului ei, pe care l-au mutat în spatele casei, iar în locul bancului de lucru și al sculelor au apărut rafturi din metal, borcane și cutii. În jumătate din spațiu păstrează semințele pe care le vinde, împreună cu fiicele și ginerii, pe magazinul online semințe-vii.eu. În cealaltă jumătate sunt semințele pe care le va distribui gratuit, la începutul lui martie, din partea Eco Ruralis.
De 11 ani, Asociația împarte semințe țărănești către doritorii din România și Republica Moldova (recent au distribuit și în zonele afectate de război din Ucraina). Toți ceilalți 34 de păstrători de semințe îi trimit ei varietățile din care au reușit să obțină recoltă mai mare, iar ea le distribuie, prin Poștă celor care le-au solicitat. În 2020, când eram cu toții închiși în case, iar unii descopereau grădinăritul, a trimis 5.200 de plicuri cu câte cinci tipuri de semințe, din ce specie a vrut fiecare (ardeii au fost cei mai căutați). Anul trecut a distribuit 3.255 de plicuri – roșiile au fost cele mai cerute, apoi dovleceii și ardeii.
Banca de Gene de la Suceava are, din 2009, un program similar, prin care distribuie către populație semințe în forme vechi și locale.
„Oamenii au fost tentați de oferta de pe piață. Sunt tot felul de semințe, în pliculețe frumos colorate, din care rezultă legume de aceeași dimensiune. Dar, din păcate, satisfacția nu a fost pe măsură și doresc din nou semințele vechi”.
Străjeru spune că toată lumea caută gustul copilăriei.
De două ori pe an, primăvara și toamna, Banca trimite plicuri către 3.500 de persoane, cu cinci varietăți (în special de legume). În cei 13 ani ai programului numit Din colecțiile Băncii, înapoi în grădinile țăranilor au fost distribuite aproximativ 200.000 de probe. Protagonista în fiecare an, spune Străjeru, a fost roșia inimă de bou.
„E absolut nevoie să facem tranziția către un sistem agricol tradițional, în care putem folosi tehnologii moderne”, a mai spus biologul. „Acest sistem tradițional va trebui să dăinuie alături de sistemul intensiv de agricultură pentru că va garanta siguranța alimentară a comunităților rurale.”
În casa de semințe din Dâmbroca sunt 64 de soiuri de roșii în borcane. Pe unele Zămoiu le-a plimbat și în Spania, Italia, Franța, Grecia sau Polonia, ba chiar a dat semințele țărănești românești la schimb cu soiuri de-ale străinilor.
Dar ca să ajungă în borcane și să rămână roditoare, trebuie să treacă printr-un proces laborios. Semințele sunt culese manual din cele mai frumoase roșii, apoi trebuie să stea o zi și o noapte în apă cu sucul propriu. Sunt spălate de 10 ori, strecurate și lăsate la uscat pe tifon. Sunt depozitate apoi în plicuri de hârtie însemnate cu numele soiului. Abia după ce sunt complet uscate și nu mai există riscul să mucegăiască, sunt păstrate în borcane.
Expedierea semințelor din partea Băncii pentru această primăvară s-a încheiat, însă instituția participă la un experiment internațional în care cetățenii din 14 țări primesc, în total, 1.000 de varietăți tradiționale de fasole pe care trebuie să le crească în grădină, în câmp sau chiar pe balcon. Fiecare participant va primi câteva semințe din șase soiuri de fasole, din mai multe țări, și va trebui să noteze observații legate de culoarea florilor sau mărimea păstăilor, de exemplu. 400 de români care s-au înscris până la final de februarie au primit astfel de plicuri.
„Programul a răspuns la tendința consumatorilor europeni de a folosi alternativa vegetală la produsele proteice de origine animală”, a mai spus Străjeru. Scopul experimentului, finanțat de Comisia Europeană, este de a răspândi mai multe tipuri de fasole și de a le lăsa să evolueze natural, în diferite condiții de mediu. Astfel, soiurile se vor adapta natural la schimbările climatice.
„Conservarea pe care o facem în Banca de Gene este o conservare de tip static. Materialul introdus în colecție, în celulele de păstrare, nu evoluează”, a explicat biologul.
În casele de semințe, unele legume nu sunt în siguranță nici în recipientele de sticlă. De exemplu, la fasole provocarea nu este să aduni semințele, ci să ții dăunătorii la distanță, cum sunt gărgărițele. Când păstăile sunt încă pe câmp, Zămoiu stropește culturile cu macerat de urzică, pelin, tătăneasă sau ardei iute. Sau plantează pe lângă fasole și tutun, care păcălește musculițele cu frunzele lipicioase. Iar când depozitează cele 22 de soiuri de fasole, în unele borcane strecoară și frunze de nuc sau sare grunjoasă.
După ce culege semințele, din legume face conserve de tot felul sau le păstrează în congelator. Apoi își servește invitații cu ele.
Pentru că este membră a comitetului de coordonare a Asociației Eco Ruralis, vara este gazda unei adunări generale. 80 de persoane se strâng în curtea din Dâmbroca, iar țăranca – cum preferă să i se spună – scoate din beci ce are mai bun: zacuscă de vinete, păstăi, compoturi, fructe la borcane. Iar o bucătăreasă din sat, împreună cu cele trei fiice din familia Zămoiu, pregătește sarmale de post, salată de vinete, iahnie de fasole, fasole cu corcodușe, varză cu ciolan.
„Luăm sămânța de la aceste produse, dar apoi ce să fac, să le arunc?”, spune ea, „Am muncit un an pentru ele!”
La Banca de Gene nu se pune problema de borcane depozitate în vreun beci, pentru invitați sau pentru ierni mai grele. Pentru că, atunci când cercetătorii colectează semințele, legumele nu mai sunt demult apetisante pentru consumator. Acestea sunt lăsate pe plante până când devin stafidite sau ofilite, a explicat Străjeru, pentru că atunci semințele au cea mai mare putere de încolțire și pot rezista mulți ani în depozit.
Mai departe, semințele sunt colectate și spălate tot manual, dar uscarea se face în camere speciale, la o temperatură de 15 grade și umiditate de 10-12%. Obiectivul este ca semințele să nu fie agresate și astfel să rămână sănătoase și să-și păstreze longevitatea cât mai mult. Aceasta este una dintre diferențele cele mai importante dintre o casă de semințe și o bancă de gene.
Banca de la Suceava are o colecție strategică, unde semințele sunt păstrate la -20 de grade, împachetate ermetic, în plicuri din folie de aluminiu. Este rezerva pe care România o păstrează pentru generațiile viitoare, iar semințele ar trebui să poată fi sădite și după 100 de ani. Pentru siguranță, pentru situațiile în care s-ar întâmpla ceva la Banca de la Suceava, cum ar fi un cutremur, există duplicate ale soiurilor românești păstrate și la Banca Mondială de Semințe din Svalbard, Norvegia. Chiar în februarie, cei de la Banca din Suceava au trimis la cea norvegiană eșantioane de bob și de fasole.
Cealaltă colecție, de utilizare imediată, este păstrată la minus patru grade și ar trebui să fie vie și după 25 de ani.
Uneori, atunci când puterea de a încolți a semințelor scade, cercetătorii trebuie să producă un stoc proaspăt de semințe și să le înlocuiască pe cele vechi.
Peretele din stânga al cămăruței cu miros de plante din Dâmbroca este tapetat cu diplome de participare la târgurile unde Stela Zămoiu și-a dus semințele. Numai anul trecut a fost la 10, în mai multe zone ale țării. La multe dintre ele distribuie gratuit, cu condiția ca fiecare să ia câte un singur plic din fiecare soi, ca să ajungă pentru toată lumea. În numele Eco Ruralis, trimite gratuit semințe începând cu 1 martie (doritorii trebuie să completeze un formular).
Banca de Gene de la Suceava primește solicitări pentru semințe în perioada 16 august – 17 septembrie (pentru speciile de toamnă) și 15 noiembrie – 15 ianuarie (pentru speciile de primăvară). Plicurile sunt trimise celor care au semnat un acord după ce intervalele de înscrieri se încheie.
Pe pagina de Facebook Semințe cu Suflet sunt anunțate târguri din toată țara, unde pasionații pot face schimb de semințe sau le pot dona celor interesați.
Pentru cei care au ratat înscrierile pentru distribuția gratuită și nici nu pot ajunge la vreun târg există platforma pe care Zămoiu vinde din colecția ei.
Este clar că, în ultimii ani, cererea pentru semințele tradiționale a tot crescut, iar Zămoiu și Străjeru se așteaptă ca acest trend să continue.
„Oamenii au înțeles că renunțarea la formele vechi n-a fost cea mai bună opțiune”, a mai spus Străjeru, biologul și directoarea Băncii de Gene de la Suceava. „Vor să revină la gustul tradițional și la formele ceva mai robuste, care pot fi cultivate fără tratamente și fără fertilizatori chimici – ceea ce este foarte important, atât pentru mediu, cât și pentru om.”
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!
