Ești la masă cu ai tăi, ai în farfurie niște pui, piure și o salată de varză. Iei o înghițitură, mai povestești ceva, încă o înghițitură și salata de varză a rămas neatinsă. Când strângeți masa, salata ajunge la coșul de gunoi, iar apoi la groapa de gunoi.
O porție mică de salată de varză irosită nu e ceva neapărat grav, dar gândește-te că se adună resturi de la vecinii din bloc, de la vecinii de pe stradă, de la restaurantele și magazinele alimentare, din toată lumea.
Groapa de gunoi devine acest hypermarket al lucrurilor nedorite, muzeul obiectelor stricate sau puțin stricate, farfuriile pe jumătate mâncate, locul unde ajung toate cele de care noi nu mai avem nevoie, nu le mai vrem sau nu ne mai aduc bucurie în viața noastră. Noi aruncăm, groapa de gunoi se hrănește și devine din ce în ce mai mare.
Și aruncăm destul de mult. Pe an, noi românii, irosim aproximativ 2,55 milioane tone de mâncare, aproape un prânz pe zi (350 gr) - o șaorma mică. Pentru vizualizare, cei de Food Waste Combat au pictat o imagine a 127,500 de camioane care puse unele lângă altele în coloană reprezintă distanța de la București până la München.
Doar că aceste camioane duc mâncarea nemâncată la groapa de gunoi care crește și crește și, în curând, va ajunge aproape de noi, în orașe. Groapa crește, emisiile de gaz metan cresc și ele și atunci apare poluarea.
Presupunem că atunci că atunci când aruncăm alimentele sau deșeurile vegetale la groapa de gunoi se vor descompune în câțiva ani, însă povestea gropilor de gunoi este mult mai complexă de atât. Deși alimentele sunt organice și biodegradabile, mediul creat de groapa de gunoi este cel care împiedică descompunerea eficientă a materiilor organice.
La groapa de gunoi nu ajung doar deșeurile alimentare și vegetale, ajung deșeuri de toate formele, amestecate, provenite din toate materialele. Atunci când toate aceste materii se întâlnesc, se amestecă între ele și fac imposibil procesul de descompunere pentru materiile vegetale. Și nu doar că stopează acest proces, dar împreună produc metan.
Despre metan știm că este un gaz cu efect de seră puternic, responsabil cu un sfert la încălzirea globală cauzată de omenire, cu un efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Când aruncăm mâncarea pe care nu o mai vrem, de fapt, aruncăm mai mult de atât. Aruncăm bani, aruncăm resurse, aruncăm energie, aruncăm timpul și efortul depus pentru gătirea mâncării, aruncăm munca pe care comunitățile au depus-o să cultive și să producă alimentele. Este un sistem în care toți suntem pe pierdere, dar cu toate astea, cu toții facem parte din el.
Mulți dintre noi sunt norocoși să nu aibă în grijă cina sau micul dejun de mâine și nu ne gândim de unde vine mâncarea și cum ajunge la noi. Însă sunt alții care au această grijă. Foametea este o problemă serioasă în întreaga lume, iar trendul este în creștere și sunt tot mai mulți oameni care nu au ce pune pe masă.
Dacă toate astea te fac să te întrebi ce pot să fac în afară să mănânc tot din farfurie, sunt câteva soluții la îndemână pe care ai putea să le integrezi încet-încet în rutina ta.
Nu merge la cumpărături când ți-e foame.
Și nu cumpără impulsiv, mai mult decât ai nevoie. Asta ar trebui să fie o regulă în legătură cu toate cumpărăturile pe care le facem, să ne întrebam înainte să punem în coș chiar am nevoie de asta? O listă bine organizată te va scăpa de cheltuieli inutile, de timp pierdut printre rafturi, dar și de mâncare nemâncată.
Citește etichetele
Înainte să pleci la cumpărături, verifică etichetele alimentelor din frigider și din cămară. A se consuma până la…” se referă la siguranță - alimentele pot fi consumate până la această dată, dar nu după, chiar dacă arată și miros bine. „A se consuma de preferință înainte de….” se referă la calitate - alimentele pot fi consumate în siguranță după depășirea datei corespunzătoare mențiunii.
Congelează
Înainte de a lua decizia că nu îți mai trebuie cele 2 portii de mâncare, ai în vedere și opțiunea de a le congela pentru câteva zile. Mâncarea congelată nu își pierde, în totalitate din proprietăți și poate fi reîncălzită și mâncată.
Compostează resturile vegetale
Bucătăria este una dintre cele mai risipitoare departamente dintr-o gospodărie. Acolo începe risipa de mâncare, însă tot acolo se află și soluțiile. Una dintre ele ar fi selectarea separată a deșeurilor și compostarea lor. Poți face un coș de compost în balcon sau poți duce resturile la cutiile de compost din orașe.
Unde poți composta în orașe?
București
Sector 1 - Compost comunitar Gradina Molcom și Magazin Zero Waste București - Strada Buzești, Nr. 20
Sector 2 - Urban Cultor - Cartier Floreasca, Strada Ludwing Van Bethoven Nr. 2
Sector 3 - Asociația Culturalis - Mall Vitan, Strada Foișorului, Nr. 6 și Strada Gheorghe Pătrașcu, Nr. 51, Bl. PM54, Scara B.
Sector 4 - Livada Comunitară Mărțișor - Strada Mărțișor, Nr. 26.
Sector 5 - Încotroverzi - Parc Romniceanu, Strada Grigore Romniceanu, Nr. 17-21.
Baia Mare - Baimarenii Compostează
Cluj - Compost în Cluj
Covasna - Stația de compost de la Leț
Bihor - Stația Eco Bihor
Sibiu - Stația de compost de la Șura Mică
Imaginați-vă cât spațiu am câștiga dacă am reuși să redirecționăm ”camioanele” și să nu am mai hrăni groapa de gunoi.
Primește direct în inbox știri din domeniul educației de mediu, articole despre parcurile naturale din România, interviuri cu experți și oameni de știință, recomandări de activități.
înscrie-te acum!
